Leguminoase uscate: mazare, linte, fasole uscata
Previn: cancerul, bolile cardio-vasculare, diabetul zaharat, imbatranirea
Nu este o intamplare ca aceste leguminoase impreuna cu cerealele sunt printre primele plante cultivate de catre om. Ele sunt extrem de bogate in fibre, antioxidanti si minerale si se asociaza cu diminuarea riscului de boli cardiovasuclare si cancer colo-rectal. Consumul regulat de leguminoase uscate are rol si in preventia diabetului zaharat si in prevenirea imbatranirii pielii.
Bonus: pentru femeileinsarcinate reprezinta o sursa foarte buna de acid folic indispensabil in producerea materialului genetic al fetusului.
Sfat: combinarea cu cereale pentru a le face mai usor digerabile.
Varza.( conopida, varza de Bruxeles, brocoli, creson)
Previn: cancerul, bolile cardio-vasculare, imbatranirea.
Cultivate de mai mult de sase mii de ani, aceste legume sunt considerate a fi alimente anticancer, gratie polifenolilor si glucozinolatilor pe care ii contin si care impiedica transformarea microtumorilor in tumori maligne. Reduc riscul de cancer de stomac, de colon, rect, plaman ( cu 30%), de vezica cu 50%, prostata cu 50% si riscul de cancer de san cu 40%.
Brocoli amelioreaza functia musculara a inimii si duce la scaderea colesterolului „rau” ( LDL-colesterol) in sange, crescand valoarea colesterolului sanguin „bun”( HDL-colesterol). Bogate in antioxidanti, cruciferele incetinesc si procesul de imbatranire a pielii.
Sfat: se consuma de 5 ori pe saptamana, preparate la aburi sau in tigaile chinezesti wok. Prin fierbere, ele pierd aproximativ 75 % din agentii lor anticancerigeni.
Morcovul
Previne:cancerul, imbatranirea
Poseda virtuti antiinflamatorii si anticanceroase, bogat in carotenoizi- molecule care interfera cu productia de radicali liberi si le permite sa lupte impotriva imbatranirii pielii spre care o fac mai putin sensibila la actiunea razelor ultraviolete.
Falcarinolul un pesticid natural pe care morcovii il contin si ajuta la prevenirea cancerului. In ciuda gustului sau dulce, morcovul nu duce la cresterea brusca a glicemiei in sange( indicele sau glicemic creste doar daca este fiert).
Bonus: bogat in fibre, amelioreaza tranzitul intestinal.
Chimen, patrunjel, coriandru, chimion, telina, anason, pastarnac
Previn: cancerul
Inca din secolul VII, apiaceele faceau parte dintre plantele care erau cultivate la manastiri. Rolul lor este puternic anticanceros capabile sa opreasca cresterea tumorilor si sa creeze un mediu defavorabil proliferarii lor. Chimenul si patrunjelul s-au dovedit a fi eficace contra cancerului de san, colon, plamnai, prostata.
Sfat: inlocuiti sarea din alimente cu aceste condimente aromatizante.
Cerealele si painea integrala
Previn: diabetul zaharat
Spre deosebire de painea alba si cerealele industrializate care sunt cel mai adesea ultrarafinate, produsele cerealiere neprelucrate contin putine glucide care duc la cresterea nivelului glicemiei in sange responsabil de aparitia diabetului zaharat. Indexul glicemic al painii albe este de 85 iar cel al painii complete este de 50.
Bonus: efect de satietate rapid instalat , care ne face sa mancam mai putin.
Ceai verde
Previne: cancerul, maladia Alzheimer, bolile cardiovasculare.
„Al saselea ma face sa ma simt nemuritor” scria poetul Lu Thung cu 800 de ani inainte de Christos. Era vorba de cel de-al saselea bol de ceai verde zilnic pe care il consuma. Este alimentul care contine cele mai multe molecule anticanceroase. Frunzele sale contin catechine componenti care infometeaza celulele canceroase si le impiedica sa se formeze reteaua sanguina din care ele se hranesc. Consumul zilnic de ceai verde reduce riscul aparitiei microtumorilor vezicii urinare, a prostatei si riscul de cancer colo-rectal cu 57%. Ar putea sa participe la preventia maladiei Alzheimer, a bolilor coronariene si a accidentelor vasculare cerebrale.
Sfat: 3 cesti pe zi, preferabil ceaiul verde japonez mult mai bogat in celule anticanceroase. Se prepara prin infuzie timp de 10 minute. Atentie: laptele neutralizeaza efectele!
Adaptare dupa articolul „Aceste alimente care ne fac bine” din revista Le point din 22 octombrie 2009, nr. 1936. Multumesc dr. Laura Bara pentru ajutor in traducerea si adaptarea textului de mai jos.